By La Mulţi Ani Frumoşi si Bucuroşi, dragă România!
La 95 de ani, o ţară este foarte tânără, în plin proces al creşterii. Oficial, statul român, naţional şi unitar, este încă un adolescent. Vise, idealuri, curajul şi puterea de a crede, de a face, de-a îndrăzni, trăsături specifice vârstei, dar şi depresiile ori răzvrătirile, încăpăţânarea sau dorinţa de-a ieşi în evidenţă oricum, chiar şi printr-o atitudine şocantă. Aceasta ar fi o parte din trăsăturile comportamentului adolescentin.
Dincolo de stat, de graniţele geopolitice, o ţară este ceea ce locuitorii ei o fac să fie. Aşa cum gândim şi simţim noi, locuitorii acestor pământuri, felul în care noi o apreciem şi o iubim, o respectăm şi îi dorim binele, tot aşa este şi ţara pentru noi. Omul sfinţeşte locul. Ce dăruim, aceea trăim.
Comuniunea omului cu natura in care s-a născut, cu seva şi esenţele pământului pe care calcă, pământului din care se hrăneşte, a devenit o lecţie de învăţat neapărat. În subsolurile pământului încă se păstrează mândria separării “principatelor”, încă se menţine orgoliul competiţiei, al luptei dintre etichetele separatorii: moldovean, muntean, transilvănean. Dacă o tradiţie e mai frumoasă ca alta, dacă un român din nord e mai semeţ decât unul din sud, unul de la est e mai luptător decât unul de la vest, atunci toate aceste tensiuni se manifestă şi în “mintea” ţării. De-aceea avem exact acei conducători pe care îi merităm, nu-i vorbă-n vânt, nu-i doar o sintagmă la modă.
Lucrurile au început a se schimba, adolescenţii de-acum 23 de ani au devenit adulţi, spiritul revoluţiei de-atunci a rămas întipărit în sângele lor, aşa că schimbarea se petrece în ritmul său. Dar se petrece. Ţara şi locuitorii săi se maturizează.
Patria este rezultatul iubirii, al respectului şi al credinţei faţă de ţara oamenilor născuţi şi crescuţi într-un loc. Patria nu este un pământ, ci mai degrabă un sentiment. Sentimentul şi recunoaşterea legăturilor invizibile, şi totuşi atât de puternice prin acţiunea lor, pe care omul le poate trăi conştient sau nu. Influenţa locului natal rămâne chiar şi în absenţa recunoaşterii, a conştientizării acestui fapt. Tot aşa cum un compozitor aflat departe de locurile natale este influenţat de “cerul de deasupra lui”, dezvoltând expresii noi, sonorităţi complexe în care aceleaşi frecvenţe ale sunetelor, devin… altfel exprimate. De la distanţă vedem altfel, înţelegem şi simţim altfel. Avem spaţiul necesar, câmpul vizual mărit, avem cum să vedem firele ce ne leagă de locul unde am aterizat la naştere, şi, oricât de puţine sau subţiri ar fi aceste fire, ele nu se rup niciodată. Oricât de departe am pleca, firul coborârii noastre pe pământ îşi va păstra o rădăcină acolo, în punctul în care ne-am identificat cu viaţa, în acel punct unic definit între ordonata sufletului şi abscisa experienţei sale ca om.
Sufletul nu este român, nu are vreo naţionalitate, sufletul este divin. Corpul şi experienţa lui sunt româneşti. Dacă ne unim sufletele, îl unim pe Dumnezeu Unul şi pe pământurile acestea. Si El va fi numit sufletul poporului român-un trup, o experienţă! Intregire!
Intru iubire, unitate, bucurie şi armonie să ne trăieşti pe noi toţi, draga noastră Românie!
©danielamariamarin
Worlds of Words 
Reblogged this on Dezvoltare spirituala – Spiritual Development.
LikeLike
Minunate cuvinte, idei, ganduri… te sarut, numai bine 2na
În Duminică, 1 Decembrie 2013 12:57:39, daniela maria marin a scris: WordPress.com daniela maria marin posted: “La Mulţi Ani Frumoşi si Bucuroşi, dragă România! La 95 de ani, o ţară este foarte tânără, în plin proces al creşterii. Oficial, statul român, naţional şi unitar, este încă un adolescent. Vise, idealuri, curajul şi puterea de a crede, de a face, de-a în”
LikeLike
La multi ani Romanie draga!
LikeLike
De-a lungul Istoriei noastre, de cate ori trebuie sa socotim reintregirea natiunii ROMANESTI?
Ma uit numai la cea mai noua Democratie, adica la cei care se numesc azi Americani! Rahatii astia uita ca ei au cea mai proaspata si fragila istorie din lume! Dealtfel, eu nu pot numi istoria Statelor unite ale Americii ca fiind ceva ca un fel de istorie! Istoria lor e ceva pueril in comparatie cu ISTORIA POPORULUI ROMAN!
De ce uitam ca primul STAT NATIONAL si UNITAR , fara de sclavie, a fost intocmit de BUREBISTA, mai bine de doua milenii in urma! Si de ce uitam ca acest model a fost ”furat” de proaspatul Imperiu Roman ?
De ce manualele de Istorie, inca , ne spun ca strabunii nostrii au fost invinsi de invadatorii romani?
Chiar nu mai stie nimeni ca Imperiul Roman a fost condus, in toata istoria lui, de mai bine de zece CAPETENII GETO-DACE, si ca sfarsitul tiraniei s-a petrecut sub conducerea si directa indrumare a unui mare conducator GETO-DAC?
Conducator , care, a spus: ”…Acum pot sa pun punct acestei mari nenorociri…! Am urat si detestat aceasta conducere…! A venit timpul sa-mi protejez glia si neamul! ”
Nu incercati sa gasiti aceste cuvinte in manualele de istorie Romanesti! Cuvintele astea le veti gasi in vechile inscrisuri din bibliotecile de la Paris! Cel care a spus asta , este denumit tot acolo!
Pentru conformitate luati legatura cu Daniel Roxin!
Un tanar pe care-l respect!
LikeLike
Azi este vorba de constituirea statului national roman modern. Nu stiu daca pe vremea lui Burebista exista numele de Romania. Romania de azi isi are radacinile departe in timp, bineinteles! Nimic nu s-a pierdut, totul a ramas aici, la dispozitia noastra, chiar daca “s-a uitat” sau pur si simplu nu “s-a stiut”. Constienti sau nu de aceste mosteniri, oamenii care locuiesc in statul Romania de azi nu au cum sa fie aceiasi cu oamenii care traiau pe-aceste meleaguri cu mai bine de 2000 de ani in urma. Gindirea si simtirea celor care traiau pe-aici, acum 2000 de ani, felul in care isi traiau viata, experientele pe care le aveau de trait, cu siguranta mult diferite de cele de azi, vor fi ramas impregnate in matca riului romanesc. Ne putem intreba si cum ne-au influentat prezentul. Dar, tot intorcindu-ne in trecut, uitam sa facem ceva in prezent. Sa iubim acum si sa respectam acum si sa aducem daruri acum Romaniei cred eu ca este mult mai important decit sa ne mindrim cu un trecut despre care nici macar nu putem fi siguri, d-apai sa-l mai si intelegem!
LikeLike
Poporul Roman S-a nascut ortodox cu mult timp dinainte ca ortodoxia sa se manifeste!
LikeLike
Cu-atit mai mult! Dar nici ortodoxia nici poporul, nici romanul nu existau pe-atunci. Pur si simplu aceste concepte, aceste nume, definitii, cuvintele insele nu existau pe-atunci.
LikeLike
Reblogged this on blogul lui gyuri.
LikeLike