Se umblă prin parcuri încinse în cercuri cuprinse de vânturile unui deşert, ispite sau lupte în crezuri mărunte se-nvârt pe pământul inert, se poartă brăzdate pe lemne uscate inscripţiile unui poet. And in the end, this life is quite a trap, a trap of waves a brilliant maze of feelings and of thoughts a string
Category: Necuprinse
Baletul sălciilor de azi mai trist ca ieri,
ca timpul ce ne-aşteaptă-n fiecare zi să-i câştigăm eliberarea
Infinitul roţilor Spiţele roţilor desenând infinituri. (O viaţă pe-astfaltul ce pare chiar drept.) Unde vibrând între margini, în cânturi. (Astfaltul, şi azi, ca şi ieri, indiferent.) (E ora când parcul odihna îşi cere când undele apei ne spală de gânduri e ora la care solitudini de om se-ntâmplă să-i fie prezente în somn.)
Şi vântul a-nceput a-mi da de veste, şi crengile marilor tei, trufaşi, mereu râzând arţarilor pui ce pielea prea plină de rău şi urât îşi leapădă blând, şi sălciile străvechi cu trunchiuri mai rupte, şi pui de răţuşte aproape de mal în valuri de lac (strălucind câteodată ca marea, ştii?) aproape o ploaie (ce
Vrei să ne ţinem de mâini? Palmele noastre atinse lumină şi nu umbre de ură împreunate într-o singură dorinţă (aceeaşi de milenii) palmele noastre lumină între care nimic nu se mai poate ascunde în spatele nostru încărcat de-atâtea mizerii din norii creaţi purtaţi printre noi de vânturi-strigoi, palmele noastre-mpreună şi umerii egali împărţind totul, până