Aluneca discret prin golul ce mustea de vise-ntunecate descinderi turbate în creierul minţilor sintactic crăpate, plutea peste primăvara persistentă nicicând mai potentă-n surprinderi de clipe boabe rotunde dansând peste site în cerneri de gânduri firesc nerostite. Blajina-i lumină căta marea grădină în alburi şi rozuri pictate-n surdină visa, luna, draga, la valuri domoale să-mbrace
