Roua râu’-acoperea de margini nu mai avea. Tălpile-ţi le curăţa de cenuşa hăului, rănile ţi le spăla de urâtul răului când lumina strălucea în bobi de apă-agăţaţi în vârfuri de iarbă scăldaţi, râul vieţii vindeca de zdrobirea pietrelor în curgerea clipelor. În poiana mieilor, roua sufletu-ţi uda cu nectarul zeilor. ©Daniela Marin,2019 Am revenit azi,
Worlds of Words 