Fără iubire nu există artă – din “Putere versus forţă”

Originally posted on Cartea Daath Publishing:
Moştenirea lăsată omului de artă este una interioară; atunci când privim frumuseţile realizate ni se inculcă o sensibilitate a frumosului care ne permite să descoperim – şi să creăm – propriile noastre recompense estetice în aparentul talmeş balmeş dezordonat al existenţei. Arta şi iubirea sunt cele mai mari daruri…

Read More

Luiza la Londra – fragment

Concept grafic; Irina Maria Ganescu

Operaţiune grea asta cu făcutul ordinii în calculator. Aproape traumatizantă, dacă mă gândesc bine. Am dat peste o piesă pe care am început-o în mai 2016, cred. Nu mai ştiu exact când am început-o, dar aş putea afla dacă m-aş uita când a avut loc marele Brexit. Nu de alta, dar atunci când am avut […]

Read More

I wonder why #poem

‘Sadness looks so beautiful on you!’ your voice had spoken, an alluring smile lifting your face. I didn’t know I wore a dress. I wondered why.  Maybe too vulgar is the laughter or the day, the happiness too rare, so large the holes of fabric, my striped skin they reveal, its cuts and scars well […]

Read More

Of #poem

The black dot trembled. The dot of life. History I could see in your eyes, dust raining on my arms, those arms of fire now lost in time rusty wings are to become. The black dot quivered. The dot of death. The same old wind carrying us both into the whirl of seeking, spiraling cries […]

Read More

Surreal flash #poem

Impeccable silk walking through  the carbon cars aligned in static red at traffic lights, Chekhovian silhouette veiled in a cream-colored-blouse, a seagull’s flight over the cities’ web of wires and withered flowers offered for a coin. A surreal flash dove through my trembled flesh. How could I know you hid under her furrowed skin the […]

Read More