words create worlds
M-am întors după un timp. Tu, aproape la fel cum te-am lăsat. M-am întors să adun castane amintiri din întunericul nechemat. Castanele nu mai stau pe alei. Maşini inteligente le adună betonul aleilor să rămână curat. M-am întors să mai vorbesc cu copacii. Cei vechi, aproape dispăruţi – poveştile lor şterse din rădăcinile timpului. M-am
Zilele trecute priveam două undiţe sprijinite de malul betonat al Dunării. Tocmai ce se-ndepărtau norii cei grei, de parcă de pe memoria mea se-mprăştiau, într-un apus obosit de drum, când mi-am amintit de-o povestire din volumul Povestiri de pe Pământ Undiţa lui Tudorel “Cum trece timpul, domnule! Nu pot să cred că deja s-au dus
Spirala Punctul vieţii tresări. În ochii tăi priveam istoria ce-avea să-mi prăfuie braţele, în ruginire aripile. Vântul neschimbat în acelaşi vârtej purtându-ne pe amândoi în aceeaşi căutare de unul, de altul. A trecut un mai târziu prin gară Şi-a trecut un mai târziu, două mai târziuri, nouă mai târziuri prin inima mea trecut-au precum soldaţii
Worlds of Words 