Joi – o #poezie din “amintiri”

     Am să mă-ntind şi-am să aştept să fiu iubită                                                                                  mi-am zis cândva.      Acum tu mi-ai zâmbit.      Şi trupul meu a-nceput să se aprindă discret,       precum lumânările de Paşti, una de la alta.       Şi cântul s-a-nălţat, şi bucuria. Până la cer.        Am înviat.        Acum am timp să-ţi mulţumesc, […]

Read More

Undiţa lui Tudorel

Zilele trecute priveam două undiţe sprijinite de malul betonat al Dunării. Tocmai ce se-ndepărtau norii cei grei, de parcă de pe memoria mea se-mprăştiau, într-un apus obosit de drum, când mi-am amintit de-o povestire. Undiţa lui Tudorel  “Cum trece timpul, domnule!  Nu pot să cred că deja s-au dus cinci luni şi din anul ăsta!” […]

Read More

Scrisoare pentru o prietenă – finalul scrisorii

Cum să aduni o fericire cu o nefericire şi să-ţi dea ceva pe plus? Nu-ţi poate da decât cel mult egal cu zero.

Dacă aduni două nefericiri, vei aduna pe axa numerelor negative multe bagaje care îngreunează şi impovărează familia. Două nefericiri nu pot da o fericire, la fel cum -2 nu poate fi egal cu +1. Din asta nu se scapă.

Read More