By Atelierul este un spaţiu, un context în care se lucrează pentru desăvârşirea unei creaţii. Creaţie înseamnă orice: de la un obiect industrial până la unul artistic, de la antrenamentul corpului fizic pentru a se transforma într-un profesionist în domeniul sportului sau al artelor la antrenamentul minţii pentru a se înţelepţi astfel încât spiritul să nu mai fie îngrădit de limitările corpului fizic. Pentru că mintea, gândirea noastră cea obişnuită şi de toate zilele este parte a corpului fizic. De aceea ea, mintea, este influenţată de contextul în care trupul îşi duce existenţa.
Cuvintele sunt lumi. Sunt etichetele fişierelor încărcate de noţiuni, definiţii, perspective, modalităţi de analiză şi de reacţie la evenimentele vieţii, la condiţiile mediului-context în care ne desfăşurăm viaţa. În spatele unui cuvânt se pot găsi cele mai traumatice experienţe precum şi felul în care acestea au definit tiparele de reacţie post-traumă. De regulă, acestea sunt ascunse în zona subconştientului, deci greu accesibile şi greu de modificat.
Vibraţia unui cuvânt este factorul determinant al tiparelor de gândire şi, implicit, de reacţie, dar şi de creaţie a realităţii. Creaţie-reacţie, nu este doar un joc de cuvinte. Este chiar realitatea comună. Gândim ceea ce urmează să trăim ca o consecinţă liniară a programării mentale. Iar acest lucru începe din copilărie. Copilul învaţă din ceea ce are la îndemână în jurul său. Corelările şi adăugirile pe care le face ulterior, ca salt evolutiv natural, felul în care devine diferit de părinţii săi şi modalitatea prin care îşi poate modifica felul de a privi, înţelege şi raţiona, este dependent direct de libertatea de a-şi manifesta creativitatea şi de spiritul său, de nevoile spiritului.
Atelierul Cuvântului, un proiect gândit încă din decembrie 2015, invită la descoperirea adevărului, la cunoaşterea de sine. O consecinţă posibilă a acestor descoperiri ar fi schimbarea acelor convingeri, gânduri, reacţii emoţionale şi mentale pe care ni le dorim schimbate. Accesând informaţiile adăpostite în spatele cuvintelor, accesăm universul creat de fiecare cuvânt învăţat, descoperim structura internă şi “fiziologia” acestor universuri reflectate în toate tiparele noastre de reacţie la stimulii interni şi externi. Descoperim felul în care asociem informaţiile, tendinţa principală reflectată în procesul asocierilor, învăţăm cum am învăţat să gândim.
Atelierul Spiritual este un spaţiu al autodescoperirii şi creşterii prin experienţă directă, intimă şi individuală – intimă, adică cea mai apropiată sinelui. Contextul este oferit de coordonator. Conţinutul nu poate fi decât personal.
Spiritual nu înseamnă extraordinar. Nu-ţi sunt necesare calităţi speciale şi nici informaţii speciale pentru a participa la aceste ateliere. Spiritul nu este nici un talent, nici vreo calitate specială. Spiritul este esenţa tuturor celor pe care le trăim, aşa că, da, este ceva natural. Este însăşi Viaţa care trăieşte viaţa.
Şi dacă vrei o schimbare în viaţa ta, atunci începe prin a-ţi schimba perspectiva despre cuvântul “spiritual”.
Privim acelaşi lucru şi totuşi, reacţia-percepţia personală creează, în mod natural, diferenţe. Acestea sunt fireşti şi absolut necesare. Altfel am fi doar roboţi, îmbrăcaţi în aceeaşi uniformă, producând răspunsuri identice. Creativitatea este un dat natural şi necesar. Datorită educaţiei-instruirii, această naturală calitate poate fi inhibată, poate fi foarte mult redusă. Atunci, oamenii ar fi doar nişte programe, fiecare făcându-şi treaba aşa cum li s-a ordonat/scris. Logica şi raţiunea fără de creativitate reduc omul până la funcţia de executant, supus unei programări exterioare a lumii. Voinţa spirituală, voinţa sufletului de a acumula experienţă, de a creşte, este redusă şi încartiruită în diverse zone de interes ale “programatorului”. Convingerile, părerile, credinţele noastre sunt toate nişte “linii de program” care ne menţin în dihotomia bine-cunoscută. Albă-neagră, bine-rău, zero-unu. Dualitatea convinge fără efort, în timp ce non-dualitatea este percepută ca o utopie şi respinsă ca atare. Şi asta tocmai pentru că acele simţuri adormite ale creativităţii nu mai au “spaţiu”. Inhibate prin repetiţie seacă (învăţatul pe dinafară) şi prin poziţionarea pe primul loc a principiului acumulării cantitative de cunoştinţe, simţurile spirituale se afundă în uitare. Suprasaturarea memoriei în defavoarea înaltei raţiuni, în defavoarea selectivităţii şi asocierii logice, determină “oboseala” minţii, care, astfel, cedează în faţa meme-lor, în faţa indicaţiilor programelor ce i se impun. Gândirea, acea calitate superioară atribuită doar omului, devine o reproducere, se limitează la a re-produce ceea ce a fost cândva produs. Gândind astfel, “in the box”, nu avem cum obţine alte rezultate decât cele înscrise pe pereţii cutiei paralelipipedice ce ne-nconjoară capul.
Pentru a fi cu adevărat de folos, informaţiile teoretice obţinute prin lectura unor cărţi, de exemplu, ar trebui să se aplice constant, să se dovedească adevărate în chiar experienţele cotidianului personal. Altfel, rămân nişte informaţii într-un sertar care, mai devreme sau mai târziu se vor dovedi mai degrabă nefolositoare, ocupând “locul” inutil. Cum aplicăm informaţiile şi cu ce rezultate în viaţa noastră de zi cu zi? Ce nu ştim că ştim?
De aceea simt că este necesar să subliniez caracterul practic al acestor ateliere, caracter exprimat prin exerciţiile şi meditaţiile specifice, adaptate temelor anunţate. De asemenea, limitarea participanţilor ca număr, cel puţin deocamdată, oferă posibilitatea unei comunicări mai eficiente.
Să fie de folos este un principiu pe care l-am urmat şi aplicat în toată activitatea mea de editor şi “antrenor spiritual” – am pus între ghilimele pentru că am refuzat orice alt cuvânt sau atribut asociat cu lucrarea pe care am făcut-o în acest sens şi deoarece nici cu această denumire nu sunt împăcată. Acum, după o pauză de trei ani din asemenea lucrare, mă simt confortabil să mă denumesc “coordonator” al acestor ateliere. Ceea ce pot împărtăşi, împărtăşesc. Dar nu mă limitez la cuvinte, la informaţii rostite. Suntem sătui de asemenea informaţii. Din clipa în care am trăit dovada principiului “totul este energie”, am început să învăţ limba acestei universale energii, limbajul său atât de dificil, uneori, a fi tradus în şi prin cuvinte. De-aceea consider că ceea ce se petrece într-un asemenea atelier este rezultatul Graţiei, că fiecare primeşte şi înţelege exact atât cât este potrivit, astfel încât să nu se tulbure prea tare echilibrul.
Să ne fie de folos!
Daniela Marin – Coordonator Atelierele Cartea Daath
https://www.edituracarteadaath.ro/atelier-editura-cartea-daath
Worlds of Words 