Categorie: Parentheses

My pregnant heart #poem

De Daniela Marin pe martie 26, 2018ianuarie 27, 2021

You knew my heart had wings but no feet to step on the rock in your heart. Thirsty for you, I flew to the river. I couldn’t land but tripped on a pebble I swallowed and now the egg of our love I contain. ©Daniela Marin, 2018 My poem for the dVerse Poets Pub Quadrille –

Citește în continuare

Publicat în: daniela marin, egg, heart, Love, Parentheses, poem, rock

cuvinte English Parentheses Poems

Only she knows

De Daniela Marin pe august 22, 2017ianuarie 27, 2021

Only she knows This sadness (Always hidden in hindrance) this quest for joy (a distance between us) always painful and wise (an always that stays in our eyes.) Can we survive the sadness of this world? (Only she knows, the Mother.) Image source: http://www.roerich.org/museum-paintings-catalogue.php

Publicat în: Mother of the World, Nicholas Roerich, sadness, world

English Parentheses Poems

Tuberose #poem

De Daniela Marin pe iulie 28, 2017aprilie 7, 2023

Tuberose Let’s call it the platform of love I entered life from. (Not quite poetic, you know?) Let’s call it the tarmac for the soul, a kind of white and yellowish context for the experience of life. (What kind of poetry do you see in these substantial associations?) Since then, I’ve always searched the perfect

Citește în continuare

Publicat în: freight car, Parentheses, poem, tuberose

Câmpul de atracţie şi universul holografic

De-a lungul istoriei s-a observat că ştiinţa nu avansează prin extensia unei teorii stabilite, ci printr-o schimbare a paradigmelor. În consecinţă, ştiinţa nu este decât o reflexie a unui punct de vedere şi nu există o separaţie reală între observator si obiectul observaţiei sale.

Teoria relativităţii susţine că materia este energie, în funcţie de punctul de referinţă. Mai târziu, Modelul Holografic al lui Bohm afirmă existenţa unei ordini explicite bazate pe una implicită. Forma devine consecinţa raţionamentului, spaţiul şi timpul nefiind localizate, neexistând nici “aici” sau “acolo” (nonlocalizarea întregului cuantic). Universul descris astfel conţine un număr infinit de dimensiuni şi de realităţi superioare dimensiunilor.

Iniţial este foarte antrenant să înţelegem că atitudinile pot schimba lumea pe care o experimentăm şi că există numeroase căi valide de a o experimenta. Dar – ca şi în cazul în care privim o hologramă – ceea ce vedem depinde total de poziţia din care privim. Dar oare care poziţie reprezintă de fapt „realitatea”?

În realitate, avem de-a face cu un univers holografic. Fiecare punct de vedere reflectă o poziţie definită prin nivelul unic de conştiinţă al privitorului. Dacă eşti de această parte a hologramei, percepţia ta nu va fi deloc asemănătoare cu a aceluia care stă pe partea cealaltă. „E nebun!” – iată o reacţie obişnuită în faţa unei discrepanţe atât de mari. Lumea este de fapt un şir de holograme cu dimensiuni nelimitate, şi nu aşa cum se spune deseori, un şir de oglinzi – care sunt fixate în timp şi spaţiu şi oferă numai o singură reflectare.

In general, fotografiile expuse in acest blog sunt facute de mine. Atunci cind nu este asa, veti regasi sursa si/sau autorul sub imaginea afisata. Si fotografiile sunt purtatoare de drepturi de autor! Se intimpla uneori sa folosesc imagini descarcate din pixabay.com cu mult timp in urma, ceea ce inseamna ca nu cunosc autorul.

Most of the pictures are mine. When this is not the case, you will find the source and/or the author under the image. Images, pictures are also copyright protected!