words create worlds
cum să răzbeşti într-o lume ciudată atârnând între cer şi pământ, cum să rodeşti solare nervuri printre umbrele celor de sus să rămâi, cum să îngâni simfonii pe tăcute, cum să dansezi, cum să te-apleci, cum să te schimbi neîntrerupt în rotirea pământului îmbătrânind împreună cu toamna. Învaţă să trăieşti şi să mori de la
Într-un timp al trecerii prin timpuri mă minunam de neclintirea-ţi rotundă. Spre far cu ochii aţintiţi către un răsărit neştiut dimpreună cu veghetorul, el, dragul, mereu aşteptându-mă să ajung la un Atlantic frate cu marea, (pereche albă a Mării Negre dar verde-albastră mereu), în spatele lui (adunat din rămăşiţele focului dintâi) m-am aşezat în tronul
Axul braţelor răstignite se rotea neîntrerupt. Auriul prin aer cobora peste ape iubirea ta străluncind. Numai tu îţi puteai oglindi aurita iubire, un auriu necuprins nici de lentile, doar prin hublouri străpungând avionul ce-avea să mă poarte departe. Pe sub norii întinşi, sub axul braţelor răstignite, lumea se tot întâmpla. ©Daniela Marin, aprilie 2023
Sub ploaia măruntă plângându-mi plecarea iată-mă iară plutind. Seninu-mi ascund în buzunarele inimii care cu apele tale să se umple aşteaptă. Şi zâmbet, şi viaţă ascunse prea bine în pivniţe pline după lumina ta tânjesc. Şi uite cum Soarele se desfăşoară pe sine în mine ghemul lumilor întinzând. Fire-mi întinde să mă prind bine de
Fie ca Lumina Paştelui, Lumina Iubirii, a Adevărului, Lumina care dizolvă umbrele, Lumina care ne reaminteşte sensul existenţei ca oameni, Lumina care ne-a arătat Calea pe care să avansăm pentru a ne elibera, această Lumină să îndepărteze vălurile aşezate greu peste gândirea noastră, să ne deschidă porţile inimii sacre, să ne lumineze IUBIREA!
Worlds of Words 