words create worlds
Dragei mele prietene, Irina S. la început de mai din alte vremuri flori în zâmbet şi îmbrăţişare buchete-n bucurie şuvoi de amintiri nefotografice memorii holografice cuvinte zeci şi zeci de mii (rostite uneori cu ironie, folos să-mi fie asfalt sub tălpile-mi desprinse de gravitaţia mâloasă) perechi de gânduri nerostite în câmpuri ireale duhovnicele clipe (precum […]
Read More
şi dacă tu ai putea vorbi,
câte cuvinte-n silabe de strigăt
ar încăpea în auzul nostru rulat
Read More
Actul întâi – cel al mişcării
Spiţele roţilor desenând infinituri.
(O viaţă pe-astfaltul ce pare chiar drept.)
Unde vibrând între margini, în cânturi.
(Astfaltul, şi azi, ca şi ieri, indiferent.)
Vine un moment când trebuie să înţelegi c-ai terminat un rol. Că s-a încheiat. Gata. Heblu! Scenariul te obligă să ieşi din personajul acela şi să intri în altul, dacă mai există altul pentru tine şi asta dacă nu se-ncheie piesa. Atunci nu mai ai ce personaj să întrupezi. Dacă piesa continuă, şi ţi se […]
Read More