Joi – o #poezie din “amintiri”

     Am să mă-ntind şi-am să aştept să fiu iubită

                                                                                 mi-am zis cândva.

     Acum tu mi-ai zâmbit.

     Şi trupul meu a-nceput să se aprindă discret,

      precum lumânările de Paşti, una de la alta.

      Şi cântul s-a-nălţat, şi bucuria. Până la cer.

      

Am înviat.

       Acum am timp să-ţi mulţumesc, să te iubesc încă un an,

       până când iar veni-va joia mare.

      

N-ai vrea să topeşti tu crucea asta într-o mare?

Leave a Reply

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.