22 noiembrie, un atelier mai rar

Aliniate în paginile unei cărţi, cuvintele. În spatele lor, trăirile. Trăirile oamenilor. Prea des uităm această realitate. O schingium sub eticheta “autorului” sau “autoarei”, astfel plasând un zid autoritar între fiinţa umană şi creator, aruncând asupra omului ce scrie o hlamidă încărcată de o neştiută responsabilitate.  

Poate că există idei care trebuie să fie exprimate, forme-gând care sunt necesare omenirii şi care poposesc şi se exprimă prin acea fiinţă care a putut primi astfel de unde-idei. Despre altele putem spune că ar fi fost mai bine să nu apară, nu-i aşa? Acelea multe şi rele, care se strecoară subtil în subconştientul cititorului, al spectatorului de film sau de teatru, de emisiuni de televiziune sau vloguri ori… dar câte forme şi platforme există acum! Câte cuvinte zbârnâie din toate aparatele, scâncesc din toate cărţile… încă tipărite pe hârtie!

În urmă cu numai 35 de ani, omenirea nu avea habar că va putea urmări un concert altfel decât într-o sală ori, cel mult, maximum de mult, înregistrat pe o casetă video. Azi, aproape că nici nu mai ştim ce înseamnă o casetă video. Expansiunea aceasta (aproape incredibilă) din ultimii 30 de ani ne determină să uităm tot ceea ce nu mai folosim, în virtutea principiului “neuronii care nu se mai conectează, uită s-o mai facă”. Nu-i bai, că se conectează alţii, din ce în ce mai repede, formând alte şi alt fel de conexiuni.

Dar, m-am dus prea departe. Să mă întorc la cuvânt. La cel scris. La “vocea” cuvântului tipărit, căci scrisul de mână… probabil va rămâne un fel de artefact aparţinând unei epoci “înapoiate”.

Învăţăm să recunoaştem cuvintele scrise tot aşa cum un calculator recunoaşte şi poate da citire, cu vocea sa, unui text? Cum altfel să fi fost învăţate calculatoarele să “vorbească” dacă nu s-ar fi cunoscut şi înţeles felul în care creierul uman poate să facă asta?

Fiecare cuvânt tipărit este mai întâi recunoscut-înţeles, apoi este “citit”. A citi cu adevărat nu înseamnă a parcurge în viteză cuvintele. Impactul fiecărui cuvânt poate face diferenţa între o lucrare literară şi un text. Sunt atât de multe texte care spun aceleaşi lucruri, prezintă aceleaşi informaţii. Cu toate acestea, unele dintre ele, unii dintre autorii de texte sunt mai apreciaţi decât alţii. Poate pentru că, fizic vorbind, arată mai atrăgător. Acum, că avem la dispoziţie nu doar imagini statice cu autorul, dar chiar şi filmări, putem fi impresionaţi de corpul şi de energia sa. Şi nu trebuie să fie pe o scenă de teatru ca să ne impresioneze. De altfel, aşa cum aceleaşi text dramatic, interpretat de doi actori, naşte reacţii diferite aceluiaşi spectator, putem deduce că dincolo de cuvânt se află mai mult decât sensul şi definiţia sa.

Cât despre lucrările literare… ei bine, aici nu intervine critica de specialitate, ci arta cuvintelor sau arta pictării ideilor prin cuvinte. Automatismele lingvistice, limbajul memetic şi confortul asocierilor reflexe nu se regăsesc decât atunci când acestea sprijină conturarea personalităţii unui personaj.

În atelierul din 22 noiembrie vom vorbi puţin despre aceste lucruri, le vom aplica direct asupra acelor lucrări literare pe care invitaţii acestei ediţii a Atelierului Literar le vor prezenta. Şi, dacă tot am pomenit de ei, Anica Andrei Fraschini, Mihai Cotea şi foarte tânara echipă a celui de-al treilea volum al Colecţiei NOI în secolul XXI, Teodora Isdrailă, Antonia Isdrailă şi creatoarea ilustraţiilor, Doris Ciucur, trebuie să pomenesc şi invitaţii speciali: actorii Irina Codre şi Robert Radoveneanu.

Gândesc la un proiect care să se întâmple de două ori pe lună, astfel încât acest atelier de lucru să poată cuprinde mai mulţi dintre cei doritori. Nu, nu e un cenaclu sau, cel puţin, nu-mi doresc eu să devină un cenaclu. Am de găsit acea formulă în care timpul să nu ne oblige să construim reguli, ci să ne permită să le transcendem.

Atelierul va fi transmis şi în fb, în pagina Editurii.

Iar dacă doriţi să aflaţi mai multe despre tinerele autoare debutante, puteţi urmări aici:

https://noiinsecolulxxi.wordpress.com/2020/11/16/cuvantul-din-noi/

Sănătate şi bucurii, vă doresc!

Pe curând!

One thought on “22 noiembrie, un atelier mai rar

Leave a Reply to Mihai Cancel reply

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.