words create worlds
Nu ştiu cum au trecut primele luni ale acestui an. Nici nu-mi vine să cred că suntem aproape de sfârşitul lunii Martie, că primăvara s-a instalat chiar şi astronomic azi, deşi oamenii tot cu 21 Martie au rămas în minte. Dar ştiu că ultimele săptămâni au fost prea pline. Cel mai greu mi s-a părut
Doar ceea ce există înăutru poate să intre în rezonanţă cu ceva ce există în afară. Ca la radio. Ai o antenă capabilă să capteze diverse frecvenţe. Dar dacă nu dai drumul aparatului, şi nu-l pui pe căutare, nu vei putea asculta un post de radio.
De vreo două săptămâni, printre tot felul de alte treburi/joburi, mă străduiesc să termin de citit şi editat un manuscris… M-am oprit. Nu ştiu ce atribut să adaug… absolut minunat, spectacular, frumos?… mi se pare că aş spune prea puţin despre această autentică pictură a vieţii, despre comoara asta de manuscris! De fiecare dată când
Aliniate în paginile unei cărţi, cuvintele. În spatele lor, trăirile. Trăirile oamenilor. Prea des uităm această realitate. O schingium sub eticheta “autorului” sau “autoarei”, astfel plasând un zid autoritar între fiinţa umană şi creator, aruncând asupra omului ce scrie o hlamidă încărcată de o neştiută responsabilitate. Poate că există idei care trebuie să fie
25 iulie 2020 Unul din efectele trecerii prin experienţa denumită pierdere şi/sau doliu este cu siguranţă reamintirea. Informaţii stocate în ascunsele reţele neuronale se reactivează atunci când se manifestă un context asemănător, deci cunoscut, atunci când complexul de emoţii care îl domină devine un declanşator automat. Aşa şi cu amintirea asta a mea. Poeziile au
Worlds of Words 