Am să mă-ntind şi-am să aştept să fiu iubită
mi-am zis cândva.
Acum tu mi-ai zâmbit.
Şi trupul meu a-nceput să se aprindă discret,
precum lumânările de Paşti, una de la alta.
Şi cântul s-a-nălţat, şi bucuria. Până la cer.
Am înviat.
Acum am timp să-ţi mulţumesc, să te iubesc încă un an,
până când iar veni-va joia mare.
N-ai vrea să topeşti tu crucea asta într-o mare?
Poemul tau e dincolo de ruga.
E pasiune si eteritate simultan, cum numai in poezia ta se regasesc,
L-am descoperit acum cativa ani si e o bucurie sa-l aud recitat de tine,
LikeLiked by 1 person
multumesc si… nu mai stiu ce altceva sa spun acum, poate un multumesc neingradit nici de simboluri grafice, nici de sunete, unul din lumina ❤
LikeLiked by 2 people