Nichita – A şaptea elegie

A şaptea elegie  Opţiunea la real   Trăiesc în numele frunzelor, am nervuri, schimb verdele pe galben şi mă las pierit de toamnă. În numele pietrelor trăiesc şi mă las cubic bătut în drumuri cutreierate de repezi maşini. Trăiesc în numele merelor şi am şase sîmburi scuipaţi printre dinţii tinerei fete duse cu gîndul tot

Citește în continuare

Legenda Calului Albastru

Legenda Calului Albastru În ţinuturile dintre munţi se înşirau, ca mărgelele pe-o aţă, două câmpii şi două păduri atât de frumoase cum nu erau nicăieri în altă parte. Parcă le hotărâse cineva să se înşire aşa, o câmpie, o pădure, o câmpie, o pădure, şi la capete, câte un lac mare, mare, cu apă dulce

Citește în continuare