Se întâmpla să se exprime şi revolta sau manifestul printre scrierile mele. Nici nu ştiu cum să denumesc astfel de versuri. Nu-mi amintesc dacă a existat vreun context (social) care a determinat naşterea poemului acestuia, “IruMpe”. Ştiu doar că mai târziu l-am publicat în Anotimpurile cuvintelor în secţiunea “Vechi strigăte mute”. Îmi amintesc că litera
Etichetă: poem
Oricine are dreptul la speranţa pentru un “mâine”. Oricine are dreptul să viseze ce va face cu “mâine” chiar şi într-un “azi” care poate fi trist. Atât de trist. Oricine are dreptul şi libertatea de a visa, de a-şi imagina ce va face cu “mâinele” său. La fel cum fiecare poate alege ce vrea în
“Singura libertate reală în univers e libertatea de alegere, care reprezintă un dar primit de omenire. Se înţelege apoi că singurii răspunzători de soarta noastră suntem chiar noi (nivel calibrat 700).” afirmă Dr. David R. Hawkins în volumul Adevăr versus falsitate. În decembrie 1989 au fost oameni care au ales să fie liberi cu orice
Lumina lumina lumina din mine în oglinzile aşezate din loc în loc în locul tăcerii – umplutura spaţiului vieţii ce încă era. Cu ochi luminaţi mă priveam în reflectările voastre -contururi de piele respirându-mi viaţa. Cu ochi luminaţi vă imploram de-o iertare, de vreo iubire clandestină, ceva, un altceva, vreun fior netrăit în viaţa ce
Când gestul şi trăirea depăşesc puterea cuvintelor, când dragostea din tine ţâşneşte înainte de gând, când îţi dai voie să trăieşti şi să împărtăşeşti fără teamă ceea ce te trăieşte – IUBIREA – când autentic-naturala nevoie de iubire-frumuseţe-bunătate-lumină-bucurie este mai puternică decât orice raţiune dobândită – lecţii învăţate din jungla omenească, lecţii care hrănesc sinapsele




