By Nu ştiu de ce nu mai pot conecta contul de Instagram cu acest blog, dar uite că s-a ivit ocazia astfel încât să fie necesar să postez aici.
De la începutul acestui an am creat nişte clipuri, fragmente de jurnal – #jurnaldmm şi #jurnal2024 sunt cele două Taguri pe care le-am folosit pentru cele 9 clipuri dedicate celor 9 cifre. Textul pentru ziua de azi, însă, nu a încăput într-un clip de 1 minut.
9 Ianuarie:
Începutul sfârşitului sau alunecarea în marea spirală a manifestării. Taina lui Pi şi începutul matricilor zero-unu.
Din Zero se iveşte Unu. Prima respirare, primul sunet, prima lumină.
Individualizându-se, Unu porneşte în călătorie. Traversând spaţiul, creează sunet. Ecoul-oglindă devine Doi. Şi astfel se naşte Trei, care devine Unul.
Ar vrea să se întoarcă în Zero, dar spaţiul vibrează în sunete şi lumini care-l orbesc. Uitându-se în urmă, se numără în Patru.
Simte că a ajuns în locul de unde a plecat. Şi parcă îl şi vede. O forţă neştiută îl ţine la distanţă, lumina ei crescând clipă de clipă.
Unul înţelege că are nevoie de o altă forţă, una care să domine lumina ce-l ţine departe de Zero. Aşa apare Cinci, care porneşte la luptă. Spaţiul se împarte în întuneric şi lumină. Două triade, două lumi, concomitent, echilibrează spaţiul. Şase menţine ordinea pentru o vreme, până când dorul de acasă tâşneşte iar, lovindu-se de marginea lumii.
Ameţit, Şapte rămâne în genunchi, privind capacul peste lume. Voinţa nu îi este de ajuns, o ştie. Între revoltă şi tristeţe, de-acum doar să aştepte poate.
Privind în urmă-şi vede umbrele în bucle. Priveşte resemnat cum se învârte în cele două lumi tangente, într-un Opt în care nici nu se mai recunoaşte.
Renunţă.
A şi uitat ce îşi dorea. Nimic nu-şi mai doreşte.
Atunci, o forţă neştiută îl trage înspre Sine.
Plecându-şi capul cu recunoştinţă, îmbrăţişează marginile lumii.
Şi dacă tot îl postez pe acesta, atunci să le arăt şi pe celelalte.
1 Ianuarie:
Ţi-ai formulat dorinţe sau ţi-ai făcut promisiuni pentru noul an?
Promisiunea reflectă gradul în care te respecţi tu pe tine. Dorinţele se uită. Deseori ne trezim cu ele implinite şi nu înţelegem de ce au venit peste noi. 🙂
Cu alte cuvinte, ai grijă ce-ţi doreşti şi ce uiţi că ţi-ai dorit!
Tot ceea ce-ţi este necesar şi în rezonanţă cu viaţa ta, se manifestă. Cândva.
Jurnal 2024
D.M.M.
Urmăreşte,
Dacă-ţi place!
2 Ianuarie:
Fiecare zi îţi este un maestru. Fiecare zi îţi oferă şansa de a descoperi cel puţin un lucru. Asta dacă nu cumva eşti convins că ştii totul sau că totul este lipsit de viaţă. Când nu mai eşti dispus să descoperi, te poţi întâlni cu platitudinea, cu lipsa de sens, de energie, chiar şi cu depresia. Totul depinde de cum vrei tu să vezi, să simţi, să trăieşti. În fiecare experienţă este ceva de descoperit.
Azi e o zi maestru.
2+1+8=11
Descoperă maestrul!
3 Ianuarie:
A treia zi din an. Trei, un alt maestru al manifestării. Trei este şi suma dintre zi, lună şi an: 3+1+8=12=3
O cifră impregnată în toate tradiţiile lumii omeneşti.
Ei bine, dar acest trei provine din 12, planurile de manifestare accesibile corpului uman de-acum.
Cu alte cuvinte, azi ar trebui să-ţi împlineşti cu drag şi fără efort tot ceea ce ai de făcut la serviciul tău. Care au fost primele trei gânduri cu care ai început ziua de azi?
Gândurile-intenţiile-promisiunile acestea, ţi-au făcut ziua uşoară? Atunci ţi-au fost de folos!
Atunci înseamnă că ai pornit cu drag, cu inima deschisă şi cu mintea clară!
Ai depăşit frica, cu îngrijorările şi proiecţiile ei negative, te-ai înălţat deasupra planului mental colectiv. Vezi, e foarte simplu! Tu alegi ce gândeşti!
Mâine ar trebui să fie despre stabilitate, echilibru, relaţii armonioase… Tot tu alegi cum vrei să fie!
Pe mâine!
4 ianuarie:
E greu să accepţi că şi atunci când simţi că te prăbuşeşti e vorba tot despre echilibru. Nu e uşor să ieşi din unghiul tău, să ai o perspectivă mai cuprinzătoare, să înţelegi că ceea ce îţi pare un dezechilibru, nu este decât o etapă necesară. Important este să înveţi că echilibrul tău, în special cel psiho-emoţional, nu trebuie să depindă de nimeni. Atunci când te sprijini pe altcineva, când îl foloseşti ca pe o cârjă, eşti dependent.
De aceea, multe dintre relaţii sunt de la bun început dificile şi predestinate prăbuşirii. Una este să trăieşti bucuria, să te simţi în pace când eşti cu cineva, alta este ca bucuria şi pacea ta să depindă de acea persoană.
Armonia nu se poate stabili cântând simultan un acord minor şi unul major. În muzică, o atare situaţie este o tranziţie. Este o dezvoltare către un punct culminant, către o rezolvare armonică, fie minoră, fie majoră. Instabilitatea aceasta nu poate dura prea mult fără a deranja urechea, implicit şi echilibrul, declanşând o stare de tensiune în tot corpul. Disonanţa sună neplăcut. Cu atât mai mult cea dintre oameni. Sună a război.
Marile războaiele ale lumii sunt reflectările micilor războaie dintre oameni şi a subtilului război din interiorul omului care nu-şi caută pacea.
“Pacea cu tine însăţi înseamnă şi echilibrul elementelor, şi înţelegerea umbrelor, şi repararea trecutului şi reîntregirea părţilor. Pacea cu tine însăţi şi pacea cu Dumnezeu – Totul.”
citat din cartea NOI în secolul XXI, volumul 2 – Caietul Danielei
5 ianuarie:
Aer. Foc. Apă. Pământ şi… Eter. Sau spaţiu, sau câmpul morfogenetic în care ne desfăşurăm experienţa, sau… Iubirea.
4+1=5
Cine a adus cifrele astea în gândirea noastră şi de ce? Vei spune că sumerienii, în urmă cu peste 5000 de ani, pe undeva prin Asia occidentală, azi sfredelită de ură, au lăsat moştenire bazele gândirii omeneşti. Egiptenii, grecii, indienii şi arabii au ţesut o poveste pe care au denumit-o algebră şi aşa mai departe.
Oamenii au simţit întotdeauna nevoia să lase ceva în urmă. Să marcheze descoperirile şi experienţele lor astfel încât câmpul mental ce înconjoară omenirea să nu cumva să rămână gol.
Se spune că cifra 5 este asociată cu omul. Probabil moştenire de la omul vitruvian desenat de Leonardo da Vinci. Te poţi opri aici, la 5? Nu ţi se închid perspectivele?
Cardinala cvintă pune punct?
Ce este punctul?
Omul este un punct?
6 ianuarie:
5+1 sau 3+3?
Omul şi Dumnezeu? Sau Dumnezeu-omul şi Omul-Dumnezeu?
De ce nu ar fi de şase ori unu?
Fiecare zi este unică, este un “unu”. Şi-n fiecare zi corpul tău îşi caută echilibrul şi armonia. Munceşte neîntrerupt. Azi i-ai mulţumit?
În lumea formelor, oriunde se adună doi, apare şi o a treia forţă. Atracţie, respingere sau o fuziune totală. Astfel, din 2+1 apare trei şi aşa se naşte unu – o nouă creaţie. Azi este noua ta creaţie.
Foloseşte-ţi memoria pentru a crea ceva mai bun, nu pentru a plânge ziua de ieri.
Azi ţi-ai trezit zâmbetul?
Ţi-ai amintit că în tine este totul?
Azi este aşa cum o construieşti şi cum o percepi tu. Sau, dincolo de percepţie, este chiar PERFECTĂ!
7 Ianuarie:
Ei, şi-acum, să ne întoarcem la materie (4) şi spirit (3), să le privim iar separate, deşi exact asta e marea iluzie. Doar împreună se adună în cel de-al şaptelea cer, al şaptelea plan sau domeniu de frecvenţe pe care mintea omenească, chiar şi cea netransformată, le poate accesa.
Cei şapte ani de-acasă s-au întipărit foarte bine în structura gândirii tale. Ai absorbit tot şi totul s-a organizat în “placa de bază” a minţii tale. S-au creat limbaje şi programe pe care acum te străduieşti să le înţelegi. Sau chiar să le transformi. Să ştii că e calea cea mai lungă, dar, dacă aşa doreşti tu…
Ai putea să laşi mintea să se odihnească, să renunţi la luptele ei şi să permiţi energiei să te înveţe.
Atenţia este necesară, atenţia îndreptată “în tine”, acel “tine” înţelept pe care gândirea (deprinsă şi ea, şi dependentă de mediu, de circumstanţe ş.a.m.d.) nu-l prea înghite. Dar ştii, este o altfel de atenţie, una pe care o descoperi doar atunci când reuşeşti să-ţi linişteşti gândurile.
În palierul acesta, al şaptelea, poţi întrezări Adevărul, Realitatea, te poţi recunoaşte ca Sine, e-adevărat, dar nu este decât un palier mai înalt. Puţini ajung acolo, dar şi mai puţini continuă drumul.
8 Ianuarie:
Va fi 2024 şansa de a ieşi din buclele infinite ale experienţei liniare?
Din punctul intersecţiei ne putem înălţa, doar din acela.
Vom renunţa la fals, la frică, ne vom “sacrifica” egoul, gândirea şi comportamentul pentru a urca în etajele superioare ale conştiinţei?
Renunţarea face parte din programul viitorului apropiat. Nu poţi târî după tine atâta greutate la infinit!
“Iisus a spus să nu mai reacţionăm, să fim conştienţi de gândul nostru, atenţi la dorinţele corpului. Ne-a spus să ne concentrăm atenţia pe eliberare, pe mântuire, să urmăm calea şi adevărul şi viaţa. Dar cât de mult a fost înţeles El în ultimii două mii de ani?…
Iisus a spus să facem ca el, să nu mai lasăm pe nimeni între noi şi Dumnezeu, să nu mai plătim bani pentru darurile şi ofrandele pe care dorim să le închinăm lui Dumnezeu, să căutăm a-l găsi pe Dumnezeu în inima noastră, căci trupul se poate întoarce în ţărână, dar sufletul, ca să poată ieşi din bucla asta, are nevoie de multă putere. Puterea este iubirea. Iubirea şi intenţia de a ajunge în lumină ne-ar fi de-ajuns. Ne-ar pune pe drumul drept.
— Şi-ngust, nu? De ce e îngust? De ce sunt limitele astea puse? De ce nu este larg drumul ăsta, să-ncapă toţi, să-ncapă mai mulţi?!
— Pentru că doar un singur trup a croit poteca asta. Trupul Lui. Cât să fi fost şi trupul acela de mare?… Cu trupul Lui a săpat tunelul către lumină, ne-a asigurat ieşirea. Trupul lui de Om! De-aceea orice om va putea trece pe-acolo.”
Fragment din volumul 2, seria NOI în secolul XXI, Caietul Danielei – Daniela Marin
Acestea au fost primele fragmente din acest jurnal spiritual.
Worlds of Words 