În această zi, 17 Decembrie, în anul 2014, prezentam prima variantă a spectacolului “Eternul Spectator”. Era lansarea celui de-al doilea volum al seriei NOI în secolul XXI şi, tradiţia instaurată de mine era ca fiecare volum din această serie să aibă o lansare-spectacol, o lansare altfel. Nu am ales ziua asta pentru că îmi sărbătoaream
Autor: Daniela Marin
Lumina lumina lumina din mine în oglinzile aşezate din loc în loc în locul tăcerii – umplutura spaţiului vieţii ce încă era. Cu ochi luminaţi mă priveam în reflectările voastre -contururi de piele respirându-mi viaţa. Cu ochi luminaţi vă imploram de-o iertare, de vreo iubire clandestină, ceva, un altceva, vreun fior netrăit în viaţa ce
Nu-mi pot stăpâni entuziasmul de a împărtăşi această nouă (pentru mine!) experienţă oferită de Cuibul Artiştilor! Nouă pentru mine, zic, dar spectacolele Escapism I şi II au fost văzute până acum de peste 40.000 de oameni, în peste 300 de reprezentaţii. “Văzute” e un fel de-a spune. Mai corect ar fi să spun trăite, ba
Când gestul şi trăirea depăşesc puterea cuvintelor, când dragostea din tine ţâşneşte înainte de gând, când îţi dai voie să trăieşti şi să împărtăşeşti fără teamă ceea ce te trăieşte – IUBIREA – când autentic-naturala nevoie de iubire-frumuseţe-bunătate-lumină-bucurie este mai puternică decât orice raţiune dobândită – lecţii învăţate din jungla omenească, lecţii care hrănesc sinapsele
Aşa a fost să fie, ca într-o singură săptămână să mi se “întâmple” două… cum să le numesc, experienţe culturale? Trăiri artistice?… Renunţ să mai caut vreo asociere şi încerc să mă apropii de povestea de joi seară, de astă dată întâmplată la un cinematograf. Dacă marţi am fost la teatru, la Ubuntu: Anatomia emoţiilor




