Se întâmpla să se exprime şi revolta sau manifestul printre scrierile mele. Nici nu ştiu cum să denumesc astfel de versuri. Nu-mi amintesc dacă a existat vreun context (social) care a determinat naşterea poemului acestuia, “IruMpe”. Ştiu doar că mai târziu l-am publicat în Anotimpurile cuvintelor în secţiunea “Vechi strigăte mute”. Îmi amintesc că litera
Etichetă: daniela marin
“Singura libertate reală în univers e libertatea de alegere, care reprezintă un dar primit de omenire. Se înţelege apoi că singurii răspunzători de soarta noastră suntem chiar noi (nivel calibrat 700).” afirmă Dr. David R. Hawkins în volumul Adevăr versus falsitate. În decembrie 1989 au fost oameni care au ales să fie liberi cu orice
Lumina lumina lumina din mine în oglinzile aşezate din loc în loc în locul tăcerii – umplutura spaţiului vieţii ce încă era. Cu ochi luminaţi mă priveam în reflectările voastre -contururi de piele respirându-mi viaţa. Cu ochi luminaţi vă imploram de-o iertare, de vreo iubire clandestină, ceva, un altceva, vreun fior netrăit în viaţa ce
Aceasta este imaginea care mi-a venit în minte: o mare, un ocean de cupluri care chiar se iubesc, plutind peste tot Pământul ca nişte lampioane zburătoare luminate… Ştiu că în lumea asiatică astfel de lampioane se înalţă pentru îndepărtarea spiritelor rele sau îmbunarea Zeului Focului. Poate că asta ar trebui să facă toţi cei care
Cuvintele m-au fascinat întotdeauna. Când eram mică, le mai stâlceam, schimbam ordinea literelor. Îmi suna mai bine portolacă, de exemplu. Era mai dulce aşa. Avea o căldură aparte pe care „portocala“ o pierdea. Cuvintele nu-mi erau doar sunete, dar şi gust, aromă, textură ori dans şi desen. Eram deja la şcoală şi mă jucam cu




