words create worlds
Foarte cald şi azi. Şi senin. Dacă stai pe loc şi numai două minute, simţi cum ţi se încing hainele pe care nu mai ştii să ţi le alegi. E iarnă, e primăvară, e toamnă?… E cazul să mai verific site-ul spaceweather. De la începutul anului au fost tot felul de erupţii solare, deci nu
Bucureşti, România Azi nu e ziua în care se sărbătoreşte Sf. Andrei, protectorul României, nu-i aşa? Se-mbină urmele avioanelor în X-uri, amintindu-mi că Sf. Prooroc Ilie este şi patronul Aviaţiei Române. Cel de dinaintea Sf. Ioan Botezătorul (şi poate dinapoia lui Enoh, nu ştim, aşa cum nu avem cum şti cât de adevărate sunt poveştile
Bucureşti, România P.S. În fotografia de azi Soarele nu stă pe nişte norişori. Ceea ce se vede sunt urmele, dârele pe care le lasă în urma lor avioanele. Şi-acum, că am schimbat tiparul :) şi am început cu sfârşitul, să revin asupra subiectelor frica şi cunoaşterea. Frica nu se datorează doar pulsiunilor incrustate în funcţiile
Bucureşti, România Şi dacă nu a fost chiar senin de dimineaţă, dar înspre prânz, deja se curăţase cerul. Soarele, ca întotdeauna, prezent şi zâmbitor, chiar dacă “hohotele” lui de râs ne cam întrerup undele radio pe ici, pe colo. Acum e vremea lui să râdă şi să tuşească. Cum ne aflăm în perioada de maximum
Bucureşti, România A glourius day, cum spun englezii, cu cerul senin, senin, cu un soare neumbrit, strălucindu-şi viaţa cu putere. Un adevărat model de urmat. Azi fă exact ceea ce îţi doreşti. Nu ce “ţi-ai dori”, ci ceea ce simţi să faci! Permite-ţi să nu faci nimic “din obligaţie”, ori pentru că “aşa se face”
Worlds of Words 