words create worlds
Când nimeni nu mai ronţăie floricele, când se instalează acea linişte, acea tăcere plină doar de sunetul filmului, un film care te duce în el, dincolo de pânza ecranului, te ia cu fotoliu cu tot, te absoarbe natural pentru că tu nu opui nicio rezistenţă, atunci ştii că eşti în faţa unui film foarte bun.
Când Dumnezeu este o marfă De mii şi mii de ani – dar să ne referim doar la ultimii 2000 de ani şi la o zonă geografică restrânsă pentru început – “Dumnezeu” a devenit marfa dintâi, “aurul” puterilor conducătoare în Europa, parţial Asia şi Orientul Mijlociu. (La vremea aceea nu existau Statele Americii. Acestea s-au
Bucureşti, România P.S. În fotografia de azi Soarele nu stă pe nişte norişori. Ceea ce se vede sunt urmele, dârele pe care le lasă în urma lor avioanele. Şi-acum, că am schimbat tiparul :) şi am început cu sfârşitul, să revin asupra subiectelor frica şi cunoaşterea. Frica nu se datorează doar pulsiunilor incrustate în funcţiile
Anul 2014. Terra. Sau Pământul, planetă dintr-o galaxie pe care noi am numit-o Calea Lactee. Nu ştim dacă are un alt nume. Poate că n-are. Doar noi dăm nume. Ştim doar ceea ce ştim noi, ceea ce noi am denumit. Noi suntem oameni. Noi suntem bărbaţi şi femei şi copii, specii diferite aparţinând aceluiaşi gen
Doar ceea ce există înăutru poate să intre în rezonanţă cu ceva ce există în afară. Ca la radio. Ai o antenă capabilă să capteze diverse frecvenţe. Dar dacă nu dai drumul aparatului, şi nu-l pui pe căutare, nu vei putea asculta un post de radio.
Worlds of Words 