Şi ca să închei cu anul 2020, curăţat de lacrimile unei ploi aşa cum nu am mai întâlnit în noaptea de revelion, aici, în Bucureşti, las şi aceste fragmente de viaţă. De uitat, nu te vom uita 2020. Rămâi în pace.
Etichetă: viata
Chemat dintr-o anonimă veneţie oboiul aduna cântul picurat al sufletului obosit. Poetul cânta: “Închipuie-ţi, hai, că aş fi murit chiar ieri sau chiar azi sau chiar acum” Duminică, 21 iunie Vorbeam azi cu o prietenă, medic, despre descoperirea de aseară. Explicându-i ce am experimentat în meditaţie, mi-a confirmat că celulele canceroase “pierd programul”, apoptoza (moartea
Dragei mele prietene, Irina S. la început de mai din alte vremuri flori în zâmbet şi îmbrăţişare buchete-n bucurie şuvoi de amintiri nefotografice memorii holografice cuvinte zeci şi zeci de mii (rostite uneori cu ironie, folos să-mi fie asfalt sub tălpile-mi desprinse de gravitaţia mâloasă) perechi de gânduri nerostite în câmpuri ireale duhovnicele clipe (precum
Vine un moment când trebuie să înţelegi c-ai terminat un rol. Că s-a încheiat. Gata. Heblu! Scenariul te obligă să ieşi din personajul acela şi să intri în altul, dacă mai există altul pentru tine şi asta dacă nu se-ncheie piesa. Atunci nu mai ai ce personaj să întrupezi. Dacă piesa continuă, şi ţi se
Worlds of Words 