words create worlds
Poezia Poezia este ochiul care plânge.Ea este umărul care plânge,ochiul umărului care plânge.Ea este mâna care plânge,ochiul mâinii care plânge.Ea este ţapa care plânge,ochiul călcâiului care plânge.O voi, prieteni,poezia nu este lacrimăea este însuşi plânsul,plânsul unui ochi neinventat,lacrima ochiuluicelui care trebuie să fie frumos,lacrima celui care trebuie să fie fericit. Elegia a doua – Getica
Aluneca discret prin golul ce mustea de vise-ntunecate descinderi turbate în creierul minţilor sintactic crăpate, plutea peste primăvara persistentă nicicând mai potentă-n surprinderi de clipe boabe rotunde dansând peste site în cerneri de gânduri firesc nerostite. Blajina-i lumină căta marea grădină în alburi şi rozuri pictate-n surdină visa, luna, draga, la valuri domoale să-mbrace
Worlds of Words 