words create worlds
„Ştii, asta e menirea spiritului care coboară-n trup, care se limitează într-o formă: să înalţe trupul prin iubire, să-l înveţe iubirea, să fie iubire cu totul…. să înalţe trupul şi materia până la cele mai înalte frecvenţe ale luminii. Să fie una. Să nu mai fie separate Cerurile de Pământ. Numai omul poate să facă asta.”
Îţi mulţumesc că mi te-ai arătat. În fel şi chip. Că mi-ai permis să te cunosc şi să te recunosc şi-aici, în lumea asta. Atât cât ai vrut tu. Eu te-am tot căutat! Cât de mult mi-ai lipsit! Cât mi-a lipsit această căldură, acest… Acasă! Cât aş fi vrut să-ţi pot spune toate astea, să
Extrase din cartea “Povestiri de pe Pământ” – Daniela Marin Partea I – Dialogul de azi – dialoguri spirituale “Dependentul”: – Ce are cu adevărat importanţă pentru tine? Gândeşte-te bine. Nu da răspunsuri automate. Nu lăsa sintagmele sociale să-ţi joace feste. Nu te lăsa jucat pe sfori. Eşti om, nu eşti paiaţă. – Ba, asta e!
Eternul exerciţiu al iubirii, ori exersarea iubirii prin toate experientele vietii… Printre picaturi am reusit sa adun intr-un filmulet cite ceva din perceptia mea fata de cuvintele adunate in acest volum nascut cu 10 ani in urma.
Nu gândeam c-am să public eu vreodată poezii! Niciunde, în nicio firidă a fiinţei mele nu se ascundea gândul sau dorinţa. Pentru mine poezia era sacrul de care nu îndrăzneam să mă apropii cu peniţa mea, era sublimul cuvânt născut din trăirea fundamentală a miracolului vieţii umane. Scrisesem proză scurtă, mici povestiri, iar în clasele
Worlds of Words 