The poem and its song – A.I. experiment Absolutely never ever had I imagined transforming my poetry into songs! Nor that I would one day accept Artificial Intelligence as a creator – specifically, in this case, a composer! Yet, the story goes like this: It came to me, or over me. It was a present.
Etichetă: poem
Aceasta este imaginea care mi-a venit în minte: o mare, un ocean de cupluri care chiar se iubesc, plutind peste tot Pământul ca nişte lampioane zburătoare luminate… Ştiu că în lumea asiatică astfel de lampioane se înalţă pentru îndepărtarea spiritelor rele sau îmbunarea Zeului Focului. Poate că asta ar trebui să facă toţi cei care
Un drag de om mi-a dăruit credite pentru a-mi dezvolta experienţa cu Inteligenţa-Compozitoare din site-ul suno. Tot el, dragul de om, îmi trimisese vestea despre site-ul ăsta. Nu ştiu de ce. Poate că aşa a simţit, că trebuie să scot la lumină muzica poeziei mele. S-o caut mai întâi, să văd dacă există şi cum
Lumea împărţită nu între cerurişi pământuri şi ape,nu între piatră şi roua începutului unei idei perfecteîncredinţate unei speranţe,(copilărească încercarecompunere despre vacanţa tatălui şi-a mamei)lumea împărţită în ochi,privirice caută hranăpriviri ce caută sensurisupravieţuirişi spectacol,lumea aceasta împărţită între zborul şi adormirea pescăruşilorpriveşte înapoi către mine. Iunie, 2025, Marea Neagră, România©Daniela Marin Cu totul altfel să priveşti marea
Carnea-şi lumineazăîn faţa ochilor pescariliterele,în lasouri mari adunând alăturarea-n cuvinte ce freamătă precum fluturii prinşiîn plasele curioşilor,între buricele degetelorgolite de pasiune.Aproape arzând,pe şinele neînceputurilorse adună vagoane de litere. Se luptă cu gravitaţiaîn surdul scrâncet al roţilorevitând putrefacţia.Aşteaptă să-nceapă o altă lume.Timpul,neorb, urmărind zbaterea cuvintelor cu aripi ciuntite îndreptându-se spre ceruri neprihănite de om,le râde cu




