words create worlds
I was 13 when I first read this poem. Of course, it wasn’t the one I was supposed to read as homework. We were studying Eminescu’s poetry for some years, each year one or two poems, usually the ones that were either about nature or considered “patriotic” by the communist regime at that time. But
Eminescu a existat. A inspirat şi a înnobilat cu respiraţia lui eterul românesc. Eminescu există pentru că încă există această ţară la o margine de mare, cu lacuri cristaline în care luna oglindeşte vârfurile munţilor înalţi, cu râuri repezi, sclipitoare, cu văi şi dealuri şi câmpii. Eminescu n-a murit pentru că nu avea cum să
Worlds of Words 