Fragmente din Caietul danielei/meu

Şi dacă tot am conversat cu Alexandrina Carmen Ene şi despre achiziţia comportamentelor din vremea copilăriei, mi-am amintit de acest fragment din caietul meu, Caietul Danielei, din volumul 2 al colecţiei NOI în secolul XXI, fragment citit de actriţa Liliana Voş la Biblioteca ”Petre Dulfu” din Baia Mare cu ocazia lansării cărţii. Eu nu am putut fi prezentă la lansare, pregăteam Eternul Spectator. A mers co-autoarea volumului, Daria Gănescu. Ea a reprezentat şi Editura şi pe sine şi pe mine.

Am decupat fragmentul din înregistrarea întregii lansări, care se află în canalul YouTube al editurii. Mai exact, am împărţit înregistrarea şi voi posta şi fragmentul din Caietul Dariei. De fapt, le-am postat deja în contul Instagram (@carteadaath) dar…

În carte, înaintea celor rostite de actriţa Liliana Voş stau aceste rânduri:

— De ce să înebunesc?

— Păi, ce scrii aici? Propoziţii scurte?

— Da, e rău?

— Păi, ce faci cu ele, că-s prea scurte?

— Nu ştiu, definiţii, scheme, văd eu.

— Cum adică „vezi tu“? Păi întâi faci, şi dup-aia vezi ce-ai făcut?

— Păi, nu aşa a făcut şi Dumnezeu? Întâi a făcut, apoi i-a plăcut ce-a făcut, a fost mulţumit şi gata.

— Păi şi ce, tu eşti Dumnezeu?

— Nu. Sunt ca Dumnezeu, semăn cu el-ea.

— Ce vorbeşti?… Eşti sigură?

— Da. Nu aşa ne-au învăţat?

— Mă-ntrebai pe mine?

— Şi pe tine, dacă vrei.

— Cum adică dacă vreau? M-ai întrebat sau nu?

— Te-am întrebat.

— Aha!