Gata! Mi-am luat o pauză! mi-am zis azi, bucurându-mă de cerul senin, de soare şi păsări, de lacul atât de albastru în timp ce, firesc, m-am trezit fredonând refrenul unui cântec drag mie. Ăsta mi-a fost Mărţişorul!
Etichetă: poezie
Pentru Rodica P. din ceruri violete lăsăt-ai să curgă glicina o-mbrăţişare de fluturi parfum trezitor de blândeţe o auroră cântată de corzi neştiute răsăritului mândru, apusului surd, strune şi slove tăcute topite-n suave petale curgând din palme de duh. lăsat-am glicina să curgă mai departe în lume
Am să mă-ntind şi-am să aştept să fiu iubită mi-am zis cândva. Acum tu mi-ai zâmbit. Şi trupul meu a-nceput să se aprindă discret, precum lumânările de Paşti, una de la alta. Şi cântul s-a-nălţat, şi bucuria. Până la cer. Am înviat. Acum am timp să-ţi mulţumesc,
Copiez şi aici articolul publicat în blogul editurii, o invitaţie pentru Atelierul Literar din 4 aprilie: Prea aproape fiind de ziua lui Nichita, mi-am zis să ne-ncercăm sub adierea cuvintelor sale alegând ca temă a celei de-a doua întâlniri a Atelierului Literar #necuvintele. Să ne inspire, să ne aspire, să ne mângâie spiritul. Nu, nu vom
Nu este un cuvânt des întâlnit, nu în vocabularul comun al cotidianului nostru, un cotidian ce permite schimbări drastice ale limbii române, astfel reflectându-le pe cele general-culturale ale începutului de secol. Şi acesta este un plus al volumului semnat de Mihai Cotea, Fosfene dintr-o altă viaţă. Poate fi şi un minus, având în vedere viteza
Worlds of Words 