words create worlds
25 iulie 2020 Unul din efectele trecerii prin experienţa denumită pierdere şi/sau doliu este cu siguranţă reamintirea. Informaţii stocate în ascunsele reţele neuronale se reactivează atunci când se manifestă un context asemănător, deci cunoscut, atunci când complexul de emoţii care îl domină devine un declanşator automat. Aşa şi cu amintirea asta a mea. Poeziile au
“Cu puțin timp în urmă, am intrat în posesia unei comori. Zilele trecute, am terminat de citit comoara. Mai are rost să spun ce înseamnă o comoară adevărată pentru mine? O carte.” https://coltulcultural.wordpress.com/2019/11/08/la-strada-cartea-cu-invingatori/ O sincronicitate – o recenzie de Mihai Cotea publicată ieri. Mulțumesc cu sufletul, Mihai! Folosesc pentru ilustrare fotografia ta, sper că nu
Nu este un cuvânt des întâlnit, nu în vocabularul comun al cotidianului nostru, un cotidian ce permite schimbări drastice ale limbii române, astfel reflectându-le pe cele general-culturale ale începutului de secol. Şi acesta este un plus al volumului semnat de Mihai Cotea, Fosfene dintr-o altă viaţă. Poate fi şi un minus, având în vedere viteza
Originally posted on Colțul Cultural:
? O carte de poezie nu se începe, se mângâie parcurgând-o. O carte în care cineva a reunit cioburi de suflet, se privește cu ochii mari, se respiră, se palpită, se iubește, se alină și se dă înapoi, la nivel simbolic, sub formă de recunoștință altora. Consider că nu…
Worlds of Words 