Eternul exerciţiu al iubirii, ori exersarea iubirii prin toate experientele vietii… Printre picaturi am reusit sa adun intr-un filmulet cite ceva din perceptia mea fata de cuvintele adunate in acest volum nascut cu 10 ani in urma.
Categorie: Poezii
Nu gândeam c-am să public eu vreodată poezii! Niciunde, în nicio firidă a fiinţei mele nu se ascundea gândul sau dorinţa. Pentru mine poezia era sacrul de care nu îndrăzneam să mă apropii cu peniţa mea, era sublimul cuvânt născut din trăirea fundamentală a miracolului vieţii umane. Scrisesem proză scurtă, mici povestiri, iar în clasele
O clipă În clipa aceea privindu-mă, am văzut un diamant ce mă-mbrăca cu feţe trapezoidale peste formele mele rotunde strălucind în culori pe care niciodată nu le voi putea numi şi-n dreptul inimii un punct Când m-am uitat mai bine am văzut că acolo eram noi imbrăţişati pentru totdeauna Ţinând totul laolaltă.
Ochiul Mi-am spovedit sufletul ţie, Lumină! L-ai ascultat şi apoi l-ai luat în palma ta urcându-l atât de sus până în dreptul ochiului tău mare atât de mare (oh, Domane cât de mare!) încât a trebuit sa mă pui iar jos ca să il pot vedea şi eu! Daniela Marin – “Eternul exerciţiu” – Editura
Am tăcut şi tăcerea ne-a umplut sufletele unul cu altul. Ne-am ţinut palmele până când unul într-altul trupurile au pătruns fiind, şi-un singur Dumnezeu a strălucit. Daniela Marin – „Eternul exerciţiu” – Editura Cartea Daath, 2004
Worlds of Words 