words create worlds
De vreo două săptămâni, printre tot felul de alte treburi/joburi, mă străduiesc să termin de citit şi editat un manuscris… M-am oprit. Nu ştiu ce atribut să adaug… absolut minunat, spectacular, frumos?… mi se pare că aş spune prea puţin despre această autentică pictură a vieţii, despre comoara asta de manuscris! De fiecare dată când
“Multă vreme am fost reticent față de atelierele de scriere și/sau creație literară, mergând pe premisa că te naști cu har (românul s-a născut poet, așa-i?), nu-l primești la ore ca pe bomboane, însă sînt pregătit să mă contrazic și exact asta am să fac în articolul acesta.” https://coltulcultural.wordpress.com/2021/02/07/am-fost-la-atelier-de-scriere-literara-si-a-meritat/ Ca editură şi ca persoană îţi
Oricât ar evita să-şi recunoască această nevoie, dar omul trăitor în dualismul electromagnetic planetar o are, are nevoie să-şi împărtăşească bucuria. Altfel, îi poate părea măruntă, egoistă, se poate simţi singur într-un pustiu al indiferenţei. Un sentiment vecin cu inutilitatea se poate înfiripa şi astfel devine posibilă frângerea aripilor dorinţei de a mai scrie sau de a mai scrie pentru a publica.
Worlds of Words 