În trandafiri de-abia iviţi
azi Toamna mi s-a îmbrăcat.
Se răsucea în oglindiri de clipe aurii, făloasă până peste cap.
Category: Poezii
25 iulie 2020 Unul din efectele trecerii prin experienţa denumită pierdere şi/sau doliu este cu siguranţă reamintirea. Informaţii stocate în ascunsele reţele neuronale se reactivează atunci când se manifestă un context asemănător, deci cunoscut, atunci când complexul de emoţii care îl domină devine un declanşator automat. Aşa şi cu amintirea asta a mea. Poeziile au
cu elegantele-i gheare scârţâie epiderma (îmbrăcat după al minţii păcat) jur-împrejurul cărnii fragede (cândva) a mărului (blestemul omului purtat în fibrele gândului) multiplicat, încet, încet, încet, (decadent) microscopică infiltrare o desacralizare a vieţii într-o materie care doare (roade) şi taie încet, încet, încet, (salivând abundent) zimţii de colţi rânjindu-şi vedetă-n imensul ecran plăsmuirilor mentor domnul
O seamă de reflexii lungi de când timpul era (doar suferinţă) mâinii care a dus la gură a şters cuvintele buzelor lacrimile obrajilor, şters-a mâna până când lacrimile întemniţate s-au făcut piatră golaşă-ntr-un apex de munte (într-un atlas încă nedescoperit) ori poate s-au eterizat în cerul desozonat, au secat în albia ochilor împăienjeniţi (întreţesute pânze-dureri
Dragei mele prietene, Irina S. la început de mai din alte vremuri flori în zâmbet şi îmbrăţişare buchete-n bucurie şuvoi de amintiri nefotografice memorii holografice cuvinte zeci şi zeci de mii (rostite uneori cu ironie, folos să-mi fie asfalt sub tălpile-mi desprinse de gravitaţia mâloasă) perechi de gânduri nerostite în câmpuri ireale duhovnicele clipe (precum
