I’m not an Eurovision fan but I might have watched this song contest about 15 times or so. Last year was one of these times. Listening Salvador Sobral’s voice, listening to that absolutely divine song, it was like lighting a sun inside a completely dark cave. I simply couldn’t believe such a song managed to
Autor: Daniela Marin
Words Words, take her with you Let her rest in your rhyme Words, take her away Somewhere, be on time Words, ease her breathing Lay her softly on the floor There, let her linger And listen like ever before Leave, her windows, uncovered at night And fill her room with the city lights As they
Spirala Punctul vieţii tresări. În ochii tăi priveam istoria ce-avea să-mi prăfuie braţele, în ruginire aripile. Vântul neschimbat în acelaşi vârtej purtându-ne pe amândoi în aceeaşi căutare de unul, de altul. A trecut un mai târziu prin gară Şi-a trecut un mai târziu, două mai târziuri, nouă mai târziuri prin inima mea trecut-au precum soldaţii
Ori de câte ori Când mi-s urâte zalele pământului, mică mă fac şi fug în zbor când trupul mi-i rănit, mă duc în cer, aripi să-mi ţeasă din nou tu nu vedeai că eu am aripi eu nu vedeam că nu
Împărtăşirea şi mărturisirea sunt vindecările trupului. Asta am simţit eu de ziua mea, în faţa mării, citind darul pe care mi l-a dăruit Mihai Cotea. Să împărtăşeşti o trăire, să simţi ceea ce “altcineva” a experientizat este (ziceam, cred, într-una din poeziile din Eternul exerciţiu) dumnezeu-unimea. Atunci nimic nu păstrează o distanţă-diferenţiere-separare, pentru că nimic


