words create worlds
Citind recentul articol al psihoterapeutului Alexandrina-Carmen Ene, mi-am amintit de această poezie: Biciul peste suflet Stăpânul zâmbeasufletul se chirceaun melc se făceaşi lumea-nchidea.Firele din biciul brutcarnea sufletului crudînsemnau pe buze mutpeste chipul tot mai slutstrigătul de dor căzutdin trupul tot mai măruntpână omul s-a făcutdoar un melc etern tăcut. Melcii despre care vorbeşte Carmen s-au
Mi-am zis că trebuie să mai încetinesc puţin ritmul muncilor, să mai casc ochii şi-n alte părţi, să mai deschid şi eu reader-ul ăla de la wordpress, măcar vreo jumătate de oră. Ziceam că aşa mi-aş odihni, nu ochii, nu, dar măcar mintea. Ziceam, dar nu mai zic pentru că, uite, din nou, sincronicităţile îmi
Poezia Poezia este ochiul care plânge.Ea este umărul care plânge,ochiul umărului care plânge.Ea este mâna care plânge,ochiul mâinii care plânge.Ea este ţapa care plânge,ochiul călcâiului care plânge.O voi, prieteni,poezia nu este lacrimăea este însuşi plânsul,plânsul unui ochi neinventat,lacrima ochiuluicelui care trebuie să fie frumos,lacrima celui care trebuie să fie fericit. Elegia a doua – Getica
Rezultatul acestui concurs va fi anunţat în data de 10 martie. Tot atunci vom anunţa şi câştigătorii concursului de poezie “în timpul acesta”. Cartea Daath Blog Concluzia mea după ce am văzut filmul Bohemian Rapsody a fost că artistul trebuie să-şi scrie viaţa el însuşi. Cât e viu şi vie îi este percepţia faţă de
Trăim, suntem contemporani cu cea mai dinamică perioadă a istoriei moderne a omenirii. Poate tot astfel gândeau şi generaţiile de la începutul secolului 18, 19, 20. Artiştii, scriitorii, poeţii, filozofii, avantgarda schimbării oricărei paradigme, trăiau ei oare aceeaşi stare de “misfit”? Se simţeau la fel de nepotriviţi cu lumea în care trăiau? Încercau să-i arate defectele, inerţiala rămânere în urma evoluţiei fireşti a conştiinţei? Cu siguranţă.
Worlds of Words 