words create worlds
Trăim, suntem contemporani cu cea mai dinamică perioadă a istoriei moderne a omenirii. Poate tot astfel gândeau şi generaţiile de la începutul secolului 18, 19, 20. Artiştii, scriitorii, poeţii, filozofii, avantgarda schimbării oricărei paradigme, trăiau ei oare aceeaşi stare de “misfit”? Se simţeau la fel de nepotriviţi cu lumea în care trăiau? Încercau să-i arate defectele, inerţiala rămânere în urma evoluţiei fireşti a conştiinţei? Cu siguranţă.
Frumuseţea stă în ochiul privitorului, aşa cum scrie pe undeva prin Noul Testament. Mă gândesc că s-ar putea să fie nevoie de unul şi mai nou, deşi, nici acesta nu şi-a atins potenţialul. Dar aşa suntem noi, grăbiţi, nerăbdători, leneşi, uşor şi repede plictisiţi de o repetiţie care nu trezeşte vreo plăcere. Copii, deh! Mai are ceva de petrecut omenirea până să ajungă la maturitate.
Eu nu mă rog să mi se dea, ci să se ia Să se ia dorul şi mai ales nodul cu care ne-a legat cine ne-a legat! De ce ne-o fi legat dacă legătura doare? Să se ia norul care-a umbrit cerul care-nsenina marea şi-i scotea sarea de-o înălţa până la cer! Să se ia
Cum să aduni o fericire cu o nefericire şi să-ţi dea ceva pe plus? Nu-ţi poate da decât cel mult egal cu zero.
Dacă aduni două nefericiri, vei aduna pe axa numerelor negative multe bagaje care îngreunează şi impovărează familia. Două nefericiri nu pot da o fericire, la fel cum -2 nu poate fi egal cu +1. Din asta nu se scapă.
Daca ne ascultam cu adevarat tinerii, s-ar putea sa ne auzim si sufletul. Cartea Daath Blog Poezia adolescentului din Adolescenţii, adică acel tânăr din anul 2012 care a avut curajul (neînsoţit de vreo speranţă, aşa cum avea să mărturisească mai târziu) să trimită o parte din poeziile sale la concursul organizat de editură în mai
Worlds of Words 