Eternul exerciţiu al iubirii, ori exersarea iubirii prin toate experientele vietii… Printre picaturi am reusit sa adun intr-un filmulet cite ceva din perceptia mea fata de cuvintele adunate in acest volum nascut cu 10 ani in urma.
Etichetă: Iubire
Am tăcut şi tăcerea ne-a umplut sufletele unul cu altul. Ne-am ţinut palmele până când unul într-altul trupurile au pătruns fiind, şi-un singur Dumnezeu a strălucit. Daniela Marin – „Eternul exerciţiu” – Editura Cartea Daath, 2004
Submitted on 2012/12/03 at 9:45 PM | In reply to daniela maria marin. Despre frică Vă aminţiţi de vremurile când eraţi copii, când vă jucaţi inventând poveşti, scenarii, interpretând diverse roluri?… Era vreo acţiune din scenariul jocului inventat pe care să nu o puteţi întreprinde, interpreta? Era ceva imposibil?… Atunci când vă lipsea ceva din décor, din recuzita
Femeie aşteptând Femeie arătând A femeie-aşteptând În muzica voluptoasâ Tresârind sperioasâ Printre masculi înroşiţi În scaune priponiţi Eternul exerciţiu Îţi trebuie un exerciţiu, o repetiţie în toate, dar mai ales în suferinţă, în naşterea prin mâini, în existenţa cuvintelor în vârful degetelor sau a sentimentelor în mijlocul palmelor. Îţi trebuie o repetiţie pentru-a muri şi-a
21 Decembrie 2012 Dacă mă uit în mine, e bine şi frumos. Mi-e lumină, mi-e iubire, mi-e zâmbet. Mi-e perfect. Dacă mă uit pe (sau prin) arterele Bucureştiului, văd agitaţie, noroi, şiruri de maşini, vânzători gata să mai tragă o ţeapă, oameni încruntaţi, nervoşi, grăbiţi, din cînd în cînd şi feţe luminoase, mai rar, dar