Legenda Calului Albastru În ţinuturile dintre munţi se înşirau, ca mărgelele pe-o aţă, două câmpii şi două păduri atât de frumoase cum nu erau nicăieri în altă parte. Parcă le hotărâse cineva să se înşire aşa, o câmpie, o pădure, o câmpie, o pădure, şi la capete, câte un lac mare, mare, cu apă dulce
Categorie: Cărţile mele
Eternul exerciţiu al iubirii, ori exersarea iubirii prin toate experientele vietii… Printre picaturi am reusit sa adun intr-un filmulet cite ceva din perceptia mea fata de cuvintele adunate in acest volum nascut cu 10 ani in urma.
Nu gândeam c-am să public eu vreodată poezii! Niciunde, în nicio firidă a fiinţei mele nu se ascundea gândul sau dorinţa. Pentru mine poezia era sacrul de care nu îndrăzneam să mă apropii cu peniţa mea, era sublimul cuvânt născut din trăirea fundamentală a miracolului vieţii umane. Scrisesem proză scurtă, mici povestiri, iar în clasele
Ochiul Mi-am spovedit sufletul ţie, Lumină! L-ai ascultat şi apoi l-ai luat în palma ta urcându-l atât de sus până în dreptul ochiului tău mare atât de mare (oh, Domane cât de mare!) încât a trebuit sa mă pui iar jos ca să il pot vedea şi eu! Daniela Marin – “Eternul exerciţiu” – Editura
Am tăcut şi tăcerea ne-a umplut sufletele unul cu altul. Ne-am ţinut palmele până când unul într-altul trupurile au pătruns fiind, şi-un singur Dumnezeu a strălucit. Daniela Marin – „Eternul exerciţiu” – Editura Cartea Daath, 2004
