words create worlds
M-a izbit cu proiecţia lui atât de înaltă, până capul pe spate dat mult, fără plete, până seninul în zâmbet jucăuş imprimat din proiecţia lui asupra lumii direct în fiinţa mea ce dacă el atât de înalt şi răsfirat s-atingă norii cu vârfurile frunzelor pe care le-am mângâiat cu vârfurile degetelor mele înălţate, zburate mult
Baletul sălciilor de azi mai trist ca ieri,
ca timpul ce ne-aşteaptă-n fiecare zi să-i câştigăm eliberarea
Ne aruncăm frumuseţea-n afară
pe garduri, şi plasme, în cerul, înaltul,
oriunde se-adună zâmbet de ceară,
oglindă de plastic, reflexie murdară
Pe verdele mării cu braţele-n cruce plutesc ca un nor.
Biciul peste suflet Stăpânul zâmbea sufletul se chircea un melc se făcea şi lumea-nchidea. Firele din biciul brut carnea sufletului crud însemnau pe buze mut peste chipul tot mai slut strigătul de dor căzut din trupul tot mai mărunt până omul s-a făcut doar un melc etern tăcut. Cred că am scris poezia
Worlds of Words 