Într-un aproape colţ în care Edison nu se-ntindea nici raza nu avea tangenţă cu nemulţumirea mea într-un aproape întuneric smintit de-atâţia pixeli ţipători zvârliţi de monitorul mare şi-ntronat ca împărat în faţa mea, orbită poate chiar de prea multa lucrare atins-am alt ecran, unul mai mic şi vorbitor, de-atâtea ori mângâietor de alte multe ori
Categorie: Necuprinse
M-a izbit cu proiecţia lui atât de înaltă, până capul pe spate dat mult, fără plete, până seninul în zâmbet jucăuş imprimat din proiecţia lui asupra lumii direct în fiinţa mea ce dacă el atât de înalt şi răsfirat s-atingă norii cu vârfurile frunzelor pe care le-am mângâiat cu vârfurile degetelor mele înălţate, zburate mult
A venit dintr-odată, ca o găselniţă disperată în fuga de urât. Nu asta era soluţia pentru o vindecare reală, bineînţeles că nu. Ar fi putut fi, totuşi, un calmant. Aşa că am plecat la mare cu doi prieteni şi cu speranţa că-mi voi curăţa ochii de tot urâtul observat, adunat, necurăţat. Speram că-mi voi găsi


