words create worlds
Vindecarea diabolicei cruzimi Posted on January 4, 2016 by Daniela Marin – articol publicat într-un alt blog al meu. Dacă ne-am dori să vindecăm planeta, dacă ne-am dori să vindecăm omenirea astfel încât să treacă într-o altă epocă, o epocă a iubirii şi-a bucuriei, măcar a bucuriei, dacă nu a iluminării, ce ar trebui să facem? Când te
Am să mă-ntind şi-am să aştept să fiu iubită mi-am zis cândva. Acum tu mi-ai zâmbit. Şi trupul meu a-nceput să se aprindă discret, precum lumânările de Paşti, una de la alta. Şi cântul s-a-nălţat, şi bucuria. Până la cer. Am înviat. Acum am timp să-ţi mulţumesc, să te iubesc încă un an, până când
Am să mă-ntind şi-am să aştept să fiu iubită mi-am zis cândva. Acum tu mi-ai zâmbit. Şi trupul meu a-nceput să se aprindă discret, precum lumânările de Paşti, una de la alta. Şi cântul s-a-nălţat, şi bucuria. Până la cer. Am înviat. Acum am timp să-ţi mulţumesc,
Nevoia de „tată”-„soţ”- “prieten” – “frate” – “partener” reflectă nevoia de dumnezeu. Semnifică încă separarea de dumnezeu sau de conştiinţa sau de prezenţa sau de sursa din care ştii fără să ştii că faci parte, acea sursă de care eşti legată cu un fir invizibil, atât de subţire şi totuşi atât de puternic. Reflectă dorul de reunire, de reîntregire.
via Scrisoare pentru El
Worlds of Words 